Perla - Numele ei provine din latina vulgara , pernula, diminutiv de la perna- scoica marina , una dintre primele surse de exploatare. Apreciata de egiptenii antici, perla este cunoscuta de mai bine de 6 000 de ani. Simbol al puterii, intelepciunii si fericirii la romani, considerata ca are darul de a aduce vise frumoase femeilor, perla a fost folosita ca talisman de indieni si in amestecuri pentru stimularea masculinitatii de mongoli. Este amintita in China deja cu 2.200 de ani i.Hr. si simboliza bogatia, intelepciunea si demnitatea. In perioada antica cele mai pretuite perle proveneau din Persia si India. In lumea musulmana perla era corelata cu simbolul femeii virgine. In India ea insemna putere, pe cind in Japonia aducea noroc. In Evul Mediu i se va atribui un simbol sacral , ca semn de dragoste fata de Dumnezeu, fiind aminitita in Noul Testament. Astrologic, protejeaza nativii din Rac si Fecioara. Era folosita in tratarea bolilor nasului, gatului si plamanilor. Culoarea perlei, de la variantele de alb la roz, albastru, argintiu, auriu, verzui, negru, este determinata de temperatura apei si de mediul in care a trait scoica. Scoicile perliere sint pescuite din marile tropicale, dar cele mai multe provin din crescatorii. Perlele de apa sarata provin din Sri Lanka, sudul Indiei, Marea Arabiei si Marea Rosie. Ele mai apar linga Tahiti, Japonia, Mexic, Panama si California. Perlele de apa dulce sint exploatate din bazinul fluviului Mississippi, in Germania, Rusia, Cehia si China. Trebuie ferite de caldura sau flacara, abraziune, acizi, transpiratie si cosmetice.
Onix (sau Onyx) este o varietate colorata alb-negru, a calcedonului care apartine de mineralele din grupa cuartului, la fel ca si agatul, numai ca acesta din urma are mai multe nuante de culori. Este un mineral din clasa silicatilor. In lumea antica a fost exploatat in Africa de nord ca si carneol, fiind folosit de romani ca obiecte de podoaba inele, medalioane. In perioda mai tarzie a imparatilor romani exploatarea perlelor de carneol (karneol) s-au extins si in zona nordica alpina Elvetia de azi. In Evul mediu mineralul era folosit ca piatra tamaduitoare a bolilor avand un efect pozitiv asupra parului, unghiilor, pielii si bolilor digestive.
Agatul este o varietate microcristalina a mineralului cuart. Caracteristic agatului sunt dungile colorate diferit. Repartitia regulata a dungilor se datoreste unei cristalizari ritmice. Agatul cristalizeaza in golurile (geodele) din rocile inconjuratoare, care pot fi frecvent roci magmatice dar si roci sedimentare unde se întâlnesc asa-numitele microagate. Cele mai raspandite forme sunt agatele-migdale, asociate cu calcita. Cel mai mare agat (35 tone, Brazilia) gasit pana in prezent a fost prezentat ca ametist în anul 1902 la o expozitie din Düsseldorf. Alte locuri unde s-au gasit cantitati mai insemnate de agat sunt: Rio Grande do Sul in Brazilia, Glashütte, Idar-Oberstein , St.Egidien (Sachsen) und Schöngleina/Thür in Germania, Iemen, Mongolia, Sicilia, Boemia in Cehia, Uruguay, Monte Tondo langa Vicenza sau in SUA. Theophrastos din Eresos (390-371 i.C.) filozof si naturalist grec, denumeste mineralul dupa numele raului din Sicilia Achates (azi Drillo) unde l-a gasit. Agatul a fost utilizat cu 1000 de ani i.C. de vechii egipteni ca sigilii, obiecte de podoaba, inele, amulete si vase. Mai tarziu in secolul XVII incepe utilizarea agatului pe scara industriala, fiind combinat in obectele de podoaba cu aur si argint. Dupa anul 1813 in Idar-Oberstein (Germania) s-a descoperit proprietatea agatului de a-si schimba culoarea sub actiunea temperaturii ridicate (ardere), procedeu care s-a extins rapid, prelucrandu-se astfel si agatele importate in acel timp din Uruguay. Agatul cu varietatile sale este folosit cel mai frecvent ca piatra semipretioasa. Prin taiere si slefuire s-au creat agate deosebit de frumoase utilizate ca inele, brose, mojare, agrafe, bratari, manere pentru tacamuri, nasturi, vase, etc. Datorita duritatii sale mineralul este din ce in ce mai mult folosit in tehnica moderna.
Granatul este un mineral din grupa silicatilor. Din punct de vedere structural granatele sunt silicati izolati (insulari). Granatele cristalizeaza in sistemul cubic, iar duritatea cristalului depinde de compozitia chimica, variind intre 6,0 si 7,5 pe scara Mohs. Culoarea este de asemenea variabila, frecvent brun-roscat, verde-galbui sau negru, neavand niciodata culoarea albastra. Granatele sunt utilizate frecvent ca bijuterii, ca abraziv (datorita duritatii), ca si cristale in componenta laserului, precum si pentru producerea undelor ultrascurte cu frecvente ridicate.
Marcasita este un mineral din categoria sulfurilor, avand raportul sulf:metal de 1:1. Culoarea (de la alb, galben pana la cenusiu-negru) este definită de continutul in alte metale. Numele de marcasita provine din punct de vedere etimologic din limba araba, respectiv limba maura „marqashitha” = „amnar, cremene” denumire care ar fi datorata culorii de bronz a mineralului cu luciu metalic si faptului ca prin lovire cu o bucata de cremene sau otel produce scantei.
Chihlimbarul este o piatra semipretioasa de culoare galbena transparenta cu forme translucide, opace, fiind de origine organica, mai precis provine din rasina fosila. Chihlimbarul din Republica Dominicana poate avea (datorita unor incluziuni straine) o culoare albastruie sau verzuie, acestea fiind exemplare rare si foarte scumpe. Varsta chihlimbarului este apreciata de pana la 260 milioane de ani. Provenind din rasina arborilor de pe acele vremuri, care cu timpul s-a solidificat ca o substanta amorfa, cu toate ca nu este mineral. chihlimbarul este socotit piatra semipretioasa. Din timpurile preistorice a fost folosit ca bijuterie sau obiect de cult. Unele exemplare din Egiptul antic au o vechime de peste 6000 de ani. Una dintre operele cele mai valoroase din istorie este „Sala de chihlimbar” facuta cadou in anul 1716 de regele Prusiei „Frederic Wilhelm I” (1688-1740), tarului Petru cel Mare. Acest obiect de arta dispare in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Intre anii 1979 - 2003 este reconstruita dupa fotografii de specialistii rusi si este expusa in „Palatul de iarna” din Sankt Petersburg. Chihlimbarul prezinta pentru cercetatorii paleontologi o importanta deosebita, prin inlcuziunile de fosile conservate perfect milioane de ani in masa rasinei.
Zirconiul cubic (sau CZ) este forma cristalina de dioxid de zirconiu. Materialul sintetizat este greu, optic fara cusur si, de obicei incolor, dar poate fi realizat intr-o varietate de culori diferite. Acesta nu ar trebui sa fie confundat cu zirconiu, care este un silicat de zirconiu , uneori, în mod eronat denumit "de zirconiu cubic".
